„… mă implic cu drag în valorificarea potențialului Regiunii și în promovarea locurilor și oamenilor frumoși de pe aceste meleaguri. Pentru că-mi iubesc baștina, am fondat împreună cu încă trei prieteni Asociația ”Cimișlienii de pretutindeni” și ajutați de localnici am realizat proiecte frumoase. Implicarea și susținerea campaniilor de caritate pentru familiile social vulnerabile și persoanele în etate, beneficiari ai centrului social din Cimișlia, sunt doar câteva dintre ele…” Nu-i așa că dacă măcar un sfert din populația Moldovei ar gândi și acționa la fel, țara noastră ar fi una extrem de prosperă. De aceea, ori de câte ori, în vizorul nostru apare câte o persoană precum e protagonista acestui articol, ținem neapărat să o cunoaștem noi, apoi s-o prezentăm publicului larg pentru a fi admirată și a inspira pe alții. Îi spune Anastasia Rusu și de curând face parte din comunitatea „O femeie din Paris”. ​



– Anastasia, dacă ar fi să ne povestești pe scurt despre tine, cu ce ai începe?

– În acte sunt Anastasia Rusu, dar toți mă cunosc ca și Năstica (Dones). Am avut norocul să mă nasc într-o localitate cu cei mai dulci struguri și cea mai impresionantă legendă de dragoste din ținutul Basarabiei, între Cimiș și Lia. ​Continui să locuiesc acasă în Moldova, în orașul meu natal Cimișlia, dar nu exclud că-n viitor aș putea deveni diasporă.

– Frumos și trist în același timp… Povestește-ne în ce sferă de activitate te-ai regăsit (până ce) acasă?

– ​Activitatea mea profesională a început în 2005, în calitate de secretar dactilograf în primăria or. Cimișlia. Apoi am ”crescut” până la Secretarul Consiliului orășenesc Cimișlia. Astăzi, activez în calitate de șef secție planificare și cooperare regională în cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Sud. Am ales acest domeniu interesant al dezvoltării regionale pentru că îmi doresc să pot contribui la dezvoltarea Regiunii Sud și a Republicii Moldova în întregime. Mă implic cu drag în valorificarea potențialului Regiunii și în promovarea locurilor și oamenilor frumoși de pe aceste meleaguri. Pentru că-mi iubesc baștina, am fondat împreună cu încă trei prieteni Asociația ”Cimișlienii de pretutindeni” și ajutați de localnici am realizat proiecte frumoase, Implicarea și susținerea campaniilor de caritate pentru familiile social vulnerabile și persoanele în etate, beneficiari ai centrului social din Cimișlia, sunt doar câteva dintre ele. Alături de A.O. ”HELP” am desfășurat diverse campanii de susținere și ajutorare.

– În acest tumult de evenimente cum reusești să ai timp de tine ca femeie, prin prisma carierei tale?

– Să fii femeie este ceva deosebit de frumos. Dar, în același timp provocator să combini dorința de a fi frumoasă cu misiunea de mamă, soție, gospodină și profesionistă în domeniu. Zic greu, dar nu imposibil. Mereu am pus accent pe valoarea de a fi OM, dar frumusețea nu este un lucru efemer și recunosc că nu arat ca divele. Citisem undeva că dacă vrei să ai un chip frumos. trebuie ca buzele tale să spună vorbe dulci, ochii tăi să privească cu bunătate, fața ta să zâmbească blând…

Ce ține de carieră, mereu învăț. Astfel, am ajuns să absolvesc un masterat (chiar dacă mă pregăteam să devin mămică pentru a doua oară) și acum din nou studentă la master în domeniul Studii Europene. Nu sunt carieristă, doar tind spre profesionalism.

– Ce te motivează să treci peste greutăți?

– E simplu – copiii, familia, dorința de a face lumea mai bună.

– Țeluri, ambiții?

– Îmi doresc să pot crea un Centru de zi pentru copii… Am văzut atâția copii cu ochi triști, încât întrebarea „oare cum se descurcă ei atunci când sunt neglijați de părinți” nu mă lasă până azi. De la cine și cum pot învăța ei că lumea nu se limiteză doar la sticla cu vin, dacă nu văd un alt exemplu de viață? Un astfel de centru le-ar fi de ajutor copiilor, i-ar învăța reguli elementare de igienă personală, deprinderi sănătoase de viață – gătit, menaj, dar cel mai important, să primească ajutor când sunt măcinați de probleme.

– Ce mesaj ai avea pentru femeile comunității noastre?

-Să nu uite să se iubească ….

Răspunsurile Anastasiei la întrebările lui Marcel Proust:
Ce este femeia?
O frumoasă enigmă ce nu poate fi rezolvată.

Calitatea pe care o admire la oameni?
Omenia.

Care a fost cea mai mare pierdere sau nerealizare a ta?
Nu am obținut permisul de conducere.

Culoarea și floarea preferată?
Albul. Eustomele.

Mulțumim pentru confidențe și vă dorim succes în orice activitate. 

Cu drag pentru revista O FEMEIE DIN PARIS