Îți fură ochii. Pe bune. Apoi începi cu nerăbdare să cauți una pe care ai vrea s-o dărui cuiva tare-tare drag inimii și conștientizezi că toate-ți plac. Blonde, brunete, în strai de doctor, în port național… Toate aceste păpuși sunt ireal de frumoase, așa că pe lângă dorința de a face o comandă, într-un mod firesc
îți vine și prima întrebare – cine e femeia care le crează? Cum a început ea să facă asta? Cât timp îi ia până duce la bun sfârșit una? Le poate trimite oriunde în lume?

Gânduri peste gânduri. Întrebări peste întrebări. Așa c-am abordat-o direct pe creatoarea lor. Interviul cu Elena Dima m-a surprins. Această femeie a știut tare frumos să-și rotunjească gândurile în cuvinte, iar cuvintele în enunțuri. Probabil de aceea atunci când am cunoscut-o mai în de aproape, am înțeles de unde vine frumusețea și autenticitatea acestor păpuși. Oamenii frumoși crează lucruri frumoase.

– Cine este Elena Dima?
– Elena Dima este „o femeie din diasporă”, mamă a două fetițe și creatoare de păpuși. S-a născut în satul Ohrincea, raionul Criuleni în familia lui Dumitru și Tamara Dima.

– Până ca Moldova să te piardă, cu ce te-ai ocupat acasă?
– În Moldova am activat în cadrul companiei Orange ca asistent serviciu clientelă, dar și ca creatoare de păpuși pe perioada concediului de îngrijire a copiilor (care în cazul meu a durat șase ani).

– De ce ați emigrat și de ce Suedia?
– Ideea emigrării venise odată cu reîntoarcerea mea din SUA, unde fusesem în 2008 prin intermediul programului Work and Travel. Dintotdeauna mi-am dorit o calitate mai bună a vieții, nu doar din punct de vedere financiar. Am avut mai multe tentative nereușite de emigrare, până a apărut Belgia… Respectiv, în 2019 ne-am și mutat, doar că la scurt timp începuse pandemia și, evident, unele dificultăți. Chiar dacă am fost primiți frumos de această țară, la mai puțin de un an am acceptat o nouă ofertă de muncă pentru soțul, care, între timp, venise în Suedia. La scurt timp a început o nouă etapă în viață noastră și a trebuit s-o luam de la capăt cu adaptarea aici.

– Cum va primit țara? Cum va primit diaspora?
– Diaspora de aici, din Suedia, pentru noi înseamnă în mare parte colegii soțului majoritatea din Moldova, care ne mai sunt și vecini. Am fost primiți frumos și de această dată. Am avut norocul să rezolvăm totul foarte ușor ce ține de acte, școli, medicină… cu toate că pe alocuri am observat și o doză de rasism ascuns. Am învățat că trebuie să insiști atunci când ai nevoie de ceva. Moldovenii de aici sunt ceva mai reci decât cei din alte țări europene.

– Care a fost parcursul tău de la venire și până azi?
– Am venit aici pentru prima dată în 2021 în vizită la soț și am depus cerere pentru a primi acte suedeze. O perioadă am stat cu copii acasă, apoi am adus mașina de cusut și am reînceput să cos păpuși după care m-am înscris la o școală de limbă suedeză și în paralel să scriu o carte. Pe lângă toate, am început să ofer cursuri online de creare a păpușilor.

– Există diferențe între cultura noastră și cea suedeză? Dacă da, care sunt acestea?
– Există diferențe mari între Suedia și alte țări membre ale UE, darămite între Suedia și Moldova. Cultura suedeză e cumva specifică și are avantajele și stranietățile sale. Suedezii sunt un popor cu o istorie aparte. Oamenii sunt foarte distanți și rezervați. Femeile sunt, pe alocuri, mai puternice decât bărbații, iar aceștia din urmă sunt cei care-și scot copiii la terenul de joacă sau în parc. Suedezii sunt foarte calculați: plănuiesc o întâlnire cu cel puțin două săptămâni mai devreme și vin sau pleacă în ospeție exact pentru două ore. Consumă cantități exacte și dacă au oaspeți neașteptați s-ar putea să ia masa fără musafiri, în timp ce aceștia așteaptă cuminți în living. Nu se practică critica sau injuriile. Nu claxonează nimeni în trafic și nu te agață nimeni pe drum. Regulile sunt foarte multe, stricte iar nerespectarea lor costă mult prea scump. Puțini sunt cei care ar îndrăzni să le încalce.

– Ai reveni înapoi în Moldova? Dacă da, în ce condiții?
– Îmi pun deseori această întrebare, chiar dacă cunosc răspunsul. M-aș întoarce în Moldova doar în anumite circumstanțe: dacă s-ar întâmpla ceva neplăcut cu jobul soțului, dacă și-ar dori prea mult copiii să se reîntoarcă, dacă am avea niște economii „generoase” și un plan de afaceri, ori dacă s-ar schimba ceva spre bine în țară. Suntem la etapa în care încă facem cunoștință cu această țară. Sunt multe detalii ce țin de democrație și evoluție „impusă” așa încât s-ar putea să acceptăm haosul din Moldova în defavoarea hiper democrației suedeze, care cumva compromite viitorul acestei generații.

– Și acum despre hobby-ul tău. Voi începe cu cea mai banală întrebare – cum ai început să creezi păpuși decorative?
– În 2016 căutam un cadou deosebit pentru prima aniversare a fetiței mele. Întâmplător văzusem pe internet o păpușică textilă care, pur și simplu, m-a vrăjit. Prețul ei era de 100€. Atunci mi-am propus să fac un curs pentru a o putea coase de una singură. Cursul costa 150€ ceea ce era cumva peste limita bugetului nostru de atunci. Apoi mi-am zis că eu pot să învăț și singură gratuit… și așa a început aventura. Am cusut prima păpușă din hăinuțe vechi, fără cunoștințe în croitorie și fără mașina de cusut. A fost primul exemplar de test. A doua păpușă a fost cea creată pentru ziua fetiței, tot manual. Mi-a plăcut rezultatul și postasem pe pagina mea de Facebook, după care începuseră aprecierile și primele comenzi, chiar dacă niciodată nu am bănuit că voi face asta și pentru profit.

– Ce te inspiră și care-ți sunt provocările?
– La început mă inspiram de pe internet, iar acum fantezia vine uneori noaptea înainte să adorm, sau chiar în procesul de lucru. Am și clienți care-mi spun care le sunt preferințele, iar eu deja le aranjez în funcție de asta. Alteori îmi spun care e stilul preferat și la discreția mea rămâne să aleg cromatica potrivită și țesăturile. Am avut foarte multe și diverse provocări: de la păpuși în pijama, cu aripi, cu guriță, deghizate în diferite personaje, seturi de familie, în uniformă de medic, elev sau steward, băieței sau mămici cu copii… până la o păpușă record de 93 cm. Am cusut și fundițe decorative pentru camera copiilor, și seturi de pat, și măști de protecție în perioada Covid, papioane pentru un magazin din Bruxelles, șorțuri pentru mici bucătari, seturi de haine mamă – fiică și rochițe de ocazie (unica provocare acceptată de a coase haine la comandă).

– Poți spune că ai reușit să creezi o afacere de succes din asta?
– Chiar dacă pare așa, eu nu cred că este o afacere de succes, deocamdată. Este un hobby care vine la pachet și cu o oarecare remunerare. Am reușit să adun ceva bani din această activitate, dar pentru a numi asta „afacere de succes” mai e nevoie să fac câțiva pași.

– Situații amuzante? Clienți mai ciudați? Poți să ne povestești ceva aici?
– Cei care lucrează cu clienții mereu vor avea câte ceva de povestit la acest capitol. Printre primii clienți fusese și o doamnă care comandase două păpuși pentru ea și fiică și care la scurt timp, după ce primise comanda, revenise cu mesajul: „vai, am o problemă! Soțul vrea și el una, care să fie copia lui.” Un alt caz a fost cu o clientă care revenise de câteva ori la mine cu solicitarea de a crea păpuși pentru fiica ei și care la final mi-a trimis un filmuleț cu reacția fetiței care tocmai primise păpușica și care plângea si râdea în hohote concomitent. Un caz mai special avuse loc recent. Din cauza că în Decembrie am multe comenzi din diferite țări, am încurcat o livrare. Trebuia să trimit o păpușă în Marea Britanie și o confundasem cu o alta care trebuia să ajungă în Moldova. Norocul meu a fost c-am depistat la timp greșeala.

– Apropo, cine sunt clienții tăi?
– Clienții mei sunt, în mare parte, oameni cu bani, deseori din Diasporă. Cel mai des comandă femeile pentru ele însăși, pentru copii, surori, mame, prietene, miri. Alteori comandă bărbații pentru soții, iubite, fiice. Se întâmplă să cumpere păpuși și un grup de angajați pentru un coleg omagiat. Am avut o comandă de la o mămică a cărui fecior urma să termine grădinița și dorea s-o facă cadou unei colege. Pacienții comandă păpuși în uniformă pentru medicul preferat. Am livrat și continui să livrez în orice țară. Cel mai des livrez în Europa și Moldova, dar s-a întâmplat ca păpușile mele să ajungă și în America, Emiratele Arabiei Unite, Rusia, Canada…

– Ai un număr aproximativ – cam câte minunății ai creat de la prima păpușă până azi?
– Am reușit să creez peste 700 păpuși în total.

– Cât timp îți ia să faci una? Există mereu o poveste în spatele fiecărei păpuși?
– Timpul necesar pentru crearea unei păpuși variază de la caz la caz. Dacă e vorba de o păpușă specială unde e nevoie să fac rost de alte materiale decât cele disponibile în stoc, atunci poate dura între una și două săptămâni. Dacă e pictată durează cu trei – patru zile mai mult până pictez fața și se usucă. Dacă am toate materialele la îndemână durează între cinci și șase zile, iar dacă am corpul pregătit în avans atunci îmi ia și mai puțin. Depinde și de urgență, ori de numărul de comenzi pe care-l am de realizat. În ajun de revelion am reușit să creez o păpușă la comandă în 24 ore. Clienta avea nevoie urgent, iar eu aveam corpul pregătit, respectiv, mi-a luat o noapte. Crearea păpușii gigant de 93 cm mi-a luat vreo 3 săptămâni (lucrând lejer). Istoriile sunt de la cele mai banale, când clientul zice să creez ce vreau eu după propriile preferințe, până la cele mai deocheate, când persoana nu e decisă ce vrea și-și schimbă părerea de câteva ori pe durata procesului de lucru. Am avut și situații când am fost nevoită să refac o păpușă – am scos hainele, descleiat parul și început totul de la zero.

– Povestește-ne despre diaspora moldovenilor în Suedia? Ești și tu un membru activ în ea?
– Cum ziceam mai devreme, diaspora moldovenilor din Suedia nu este una foarte impunătoare și siropoasă. Mai activi sunt românii, ori poate asta se întâmpla din motiv că-n Suedia nu locuiesc la fel de mulți moldoveni precum în alte țări. E mai greu să fiu activă aici deoarece nu locuiesc în Stokholm, acolo unde, de obicei, sunt cei mai mulți imigranți. Dar mă strădui să fiu activă în grupurile de pe rețele de socializare, destinate diasporei. Sunt foarte utile și importante pentru mine. Asta m-a ajutat mult în ceea ce privește integrarea și chiar crearea de noi relații.

– Ce părere ai despre comunitatea „O femeie” și cum ai putea tu contribui la ea?
– De comunitatea O femeie am aflat întâmplător din storys-ul lui Lilu Ojovan. Comunitatea „O femeie” este pentru mine o carte în curs de lectură încă, dar pe care sper s-o descâlcesc cât mai curând. Această comunitate este o punte către o apropiere de diaspora din diverse țări, către crearea de noi relații, noi experiențe si socializare maxima. Este o oportunitate de a cunoaște despre diaspora mai mult decât cunosc… Cu drag aș participa la evenimentele destinate femeilor din diasporă, aș încerca chiar să adun cât mai multă lume in jurul acestei comunități și după posibilitate as contribui material sau financiar întru susținerea femeilor din diasporă.

Dragă Elena îți mulțumim pentru că exiști. Pentru dedicarea ta și îți dorim succes mai departe. Dragi Femei, dacă vă doriți să faceți o comandă îi puteți scrie Elenei accesând https://www.facebook.com/dima.elena.5268 sau https://www.instagram.com/mimidolls_elena/

Dragă Femeie, dacă dorești ca și povestea ta să ajungă pe pagina noastră ⚜️Ne găsești pe Instagram https://instagram.com/o_femeie_com?utm_medium=copy_link Facebook https://www.facebook.com/ofemeiedinparis ⚜️Pe site-ul : www.Ofemeie.com ⚜️Ne poți susține și cu o: donație aici https://www.gofundme.com/f/sustine-echipa-platforma-ofemeiecom?utm_campaign=p_cp+share-sheet&utm_medium=copy_link_all&utm_source=customer