Inspirată de oameni interesanți, locuri neobișnuite din Republica Moldova, dar și de fetița ei, Diana Cibotari este tânara care surprinde tot ceea ce este frumos prin intermediul aparatului de fotografiat. Și cum scopul fotografiei nu este cel de a schimba subiectul, ci ca subiectul să îl schimbe pe fotograf, în interviul ce urmează veți vede ce vrea să schimbe Diana în viața ei, dar și cum reușește să îmbine munca, pasiunea și voluntariatul. Eroina noastră de astăzi este o persoană deschisă, pozitivă și implicată în tot ceea ce face, dar mai bine vă las să o descoperiți și voi!
Spune-ne unde locuiești și dacă faci parte din diasporă?
Mă numesc Cibotari Diana. M-am născut și trăiesc în Republica Moldova. Deși am fost de multe ori tentată să plec în străinătate, totuși nu m-am putut desprinde de casă. Acasă, cu părere de rău, am avut mai multe dezamăgiri pe plan profesional, dar asta m-a făcut mai puternică.
Diana, în ce te-ai regăsit acasă?
De șase ani m-am regăsit în arta fotografiei. În timpul liber fac voluntariat, fac asta din plăcere, din compasiune. La ideia de voluntariat am ajuns acum cinci ani în urmă, după ce fratele meu mai mic, de 11 ani, a făcut o boala foarte grea. Atunci, oamenii străini s-au mobilizat frumos, pentru a-l salva pe fratele meu. Acest lucru m-a făcut să înțeleg că, atât timp cât vom fi uniți și solidari cu durerea străină, binele nu va dispărea din lume.
Ce înseamnă pentru tine fotografia?
Arta fotografiei pentru mine personal este o pasiune și, totodată, meserie.
Povestește-ne mai multe despre tine, despre activitatea ta de zi cu zi?
Sunt o persoană foarte activă. Nu îmi pot imagina viața mea limitată doar la treburile casnice. În fiecare seară îmi fac planul scris pentru a doua zi, astfel încât să reușesc totul: lucru, treburile casnice, voluntariatul, sportul, dar și timpul dedicat doar mie, cu o ceașcă de cafea în liniște.
Ce sau cine te motivează?
Hmmmm… Viața e prea scurtă ca să ne oprim în loc. Privesc totul ca pe un joc în care trebuie să particip. Ok, poate că nu mereu ies învingătoare, dar participarea contează.
Ce îți dorești de la viață? Ce aspirații ai?
Îmi doresc să nu îmi trăiesc viața în zadar. Să îmi trăiesc viața nu doar pentru mine, dar și pentru întreaga societate. Să aduc folos oamenilor și, nu în ultimul rând, să fiu un exemplu pentru fiica mea.
Un mesaj pentru toate femeile?
Tuturor femeilor vreau să le transmit să aibă încredere în propriile foarțe. Niciodată nu am înțeles de ce suntem numite genul slab, noi putem să ne regăsim în orice domeniu de activitate: medicină, știință, artă, transport, etc. Și cel mai important lucru: Niciodată să nu accepte și să nu tolereze violența sub nicio formă.
Răspunsurile Dianei la înrebările lui Marcel Proust:
– Ce este pentru tine femeia?
– Putere
– Calitatea pe care o admiri la oameni?
– Sinceritatea
– Care a fost cea mai mare pierdere ori nerealizare a ta?
– Timpul care nu l-am valorificat la maxim.
– Culoarea și floarea preferată?
– Galben, flori de câmp.
Dragă Diana, comunitatea noastră speră că blitz-ul de la aparatul de fotografiat nu te va lăsa în momentul în care vei nevoie de el. Iar la fel să fie și cu toți oamenii din viața ta. Admirăm munca și entuziasmul tău și nu uita: Nu camera fotografică este esența, ci tu, cea care stai în spatele ei.
Dragi cititori, dacă doriți să imortalizați momentele din viața voastră, nu ezitați s-o contactați pe eroina interviului nostru de astăzi, pe care o găsiți aici:
https://www.facebook.com/dariana.garabajiu
Cu drag, pentru Revista O femeie din Paris,
Redactor text: Ionela Fana
