Ne-a fascinat la propriu. Însetate mai mult ca niciodată de stabilitate, frumos, siguranță, rămânem, pur și simplu, fascinate de ceea ce reușesc să facă femeile noastre din diasporă. 
Pe Adriana Rotaru n-am fi cunoscut-o, dacă nu era ExpozițIA Șezătoare Bruxelles, organizată în perioada 30 aprilie – 1 mai, o oază de relaxare pentru ochi și suflet. M-au invadat pe loc întrebările – cum i-a reușit să adune la un loc aceste opere de artă? Cine a mai pus umărul? Cine le-a cusut? De unde, când și cum s-a născut ideea unei asemenea expoziții? Cu multă răbdare, Adriana ne-a răspuns la toate. 
Urmează un interviu lung, dar atât de frumos, atât de pătruns de tradiții, încât se citește pe nerăsuflate!
– Adriana, îți mulțumim pentru acceptul pentru acest interviu și permite-mi să încep cu începutul. De unde se trage pasiunea pentru ie? Vine cumva din amintirile cu mama sau bunica ce cos, sau poate ai avut marele noroc să faci parte din cadrul șezătorilor organizate în cadrul școlii sau a diferitor cercuri extrașcolare?
– Mereu am admirat portul popular, dar niciodată nu am avut o cămașă autentică. Doream să achiziționez una, dar nu eram gata să dau banii ceruți pentru o cămașă. Acum mi-am schimbat părerea, pentru că am cusut patru cămăși și am înțeles câtă migală și muncă este. Mă tot aventuram pe acest tărâm, dar informații referitor la pași, materiale, tehnici era foarte greu de găsit. Asta până în noiembrie 2019, când am scris câtorva prietene, cunoștințe și le-am întrebat dacă nu ar dori să ne adunăm la o șezătoare și să ne documentăm împreună, să descâlcim ițele și poate pornim la drum.
Din școală știam de cruciulițe, lănțișor, în urma acului, scărițe. Credeam că e suficient, dar nu este așa. Ne-am alăturat diverselor grupuri (Șezătoare Basarabia, Chișinău, Măiestria, Semne Cusute) de unde am tot adunat informații de la femei ce deja își creaseră câte o cămașă sau mai multe. În februarie 2020 o invitasem pe Stela Moldovanu cu albumul său Măiestria, admirasem cămăși (Ii) pe care Stela le-a adus cu mare grijă și am realizat cu fetele că e drum lung până a avea o cămașă făcută cu propriile mâini, dar nu imposibil. După acea întâlnire am avut mai multă claritate și scopul fiecăreia era: o cămașă tradițională, autentică pentru sine.
– Deci, așa s-a născut șezătoarea #BruxellesIa, #ExpozitiaIa, #Sezatoare? Ce a stat la bază?
– Ideea expoziției se cocea de ceva timp, din momentul când nu ne-am oprit la o cămașă pentru sine doar. Cineva a făcut una pentru mamă, pentru soră, pentru nepoțică, fiică etc. Am realizat că numărul de cămăși crește și de ce nu, merită sa fie văzute, admirate de publicul larg. Toate cămășile au fost cusute de doamnele din comunitatea Șezătoare Bruxelles. Am avut expuse 13 Ii (cămașa cu altiță), o cămașă bărbătească, o cămașă pentru copil. Fiecare cămașă a fost lucrată de autoare fie pentru sine sau cineva drag ei. O cămașă a fost cusută de mai multe albine, proiectul comun pe care l-am numit „Ia Prieteniei”. Au fost cusute cămăși din diferite zone etnografie (Basarabia, Oltenia, Muntenia, Bucovina) respectând culorile și planșele specifice acelor zone.
Această expoziție am organizat-o și în memoria colegei noastre, Ina, care a pierdut o luptă grea și care nu a reușit să-și realizeze cămașa… I-am promis că o terminăm noi…
– Ce ține de șezătoarea în sine – a fost un proces greu de pus la cale (întreb în condițiile în care exemplul vostru ar dori să-l preia și alte femei din alte colțuri ale lumii), din punct de vedere organizatoric, logistic etc.?
– Nu a fost dificil să adun fetele în jurul unui ac, fire, pânze, pentru că dorința a fost mare, curiozitatea de a crea ceva unic și cu propriile mâini și mai mare. Cam acesta a fost motivul pentru care ne-am unit în acest grup frumos destul de ușor. Șezătorile pe viu, cum și era pe timpuri, era socializarea și un pic de timp doar pentru tine, departe de rutină. Însă, în martie 2020 a venit pandemia, ca peste tot în lume, am trecut pe on-line. A fost o gură de aer pentru multe, o terapie pentru psihic și o activitate constantă. Mă simțeam utilă și timpul nu părea o eternitate, pentru că făceam ceva frumos. Pentru multe din noi a fost o salvare. Pe on-line ne adunam din diferite țări: Belgia, Moldova, Italia, Portugalia, Kosovo, ne povesteam noutăți, cine și la ce muncește, cât a avansat. Astfel, ne încurajam, ghidam pe cele ce aveau întrebări, ofeream ajutor celor ce erau în impas etc. Primele întâlniri au fost foarte dorite, mai ales că doar după patru – cinci luni ne puteam deja delecta cu primele cămăși finisate. Acum pandemia ne-a mai lăsat, iar războiul ne-a dat peste cap liniștea, de aceea continuăm să ne vedem on-line în fiecare miercuri la 19:00 ora Belgiei. În continuare coasem, menținem tradiția, pentru că, unele dintre noi doar în această zi își croiesc timp anume pentru cusut, astfel avansează la cămașă. Apropo, sunt un mare avantaj tehnologiile, așa că oricine dorește ni se poate alătura.
– Dacă revenim la organizare – câte femei au fost implicate în proces?
– La expoziție au participat nouă albinuțe, atât la crearea cămășilor, cât și la organizarea acesteia. A fost totul din propria inițiativă.
– Care au fost condițiile participării?
– La ExpozițIA Șezătoare Bruxelles au putut participa doar cămășile cusute în acest grup. Am dorit să arătăm vizitatorilor ce s-a creat într-o perioadă destul de mică, aici în inima Europei, departe de rădăcini, dar totuși cu un mare dor. Niciodată nu uităm de unde ne tragem. Am întâmpinat oaspeții și cu un pahar de vin de pe meleagurile noastre. De altfel cum să lipsească vinul din Moldova la un eveniment organizat de moldoveni?
– Scopul acestei expoziții?
– Scopul expoziției a fost de a arăta, expune cămăși cusute după toate canoanele/rigorile. Am dorit să arătăm ce este o Ie (ce are altiță, încreț, râuri) cusută manual 100%, ca lumea să facă diferența pe viitor dintre un kitch sau bluză stilizată, care nu are nimic autentic și care nu ne reprezintă. Ne-am mai dorit să fie și informativ cumva, am creat o fișă în română și alta în engleză cu simbolurile ce se cos pe cămăși, care și ce înseamnă, și am avut rubrica cu știați că: Dosarul multinațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” a fost depus la UNESCO; Cămașa cu altiță IA este compusă din altiță, încreț, râuri; O cămașă tradițională este lucrată manual 100%; Bărbații poartă cămașă bărbătească, nu IE; 24 iunie este ziua internațională a Iei; O IE poate „povesti” de către cine a fost cusută, din ce regiune, iar simbolurile alese au o semnificație puternica pentru cea/cel care o coase.
– Pe când planificați următoarea întâlnire de acest gen?
– La prima noastră expoziție, am fost onorate să expunem trei cămăși, care au fost cusute în cadrul proiectului Albina, inițiat de un grup din România, ce au ca scop să reproducă toate 179 de izvoade din albumul Elizei Brătianu. Astfel din 24 iunie 2022, trei din cămășile noastre vor fi expuse lângă multe alte lucrări de excepție la muzeul Astra din Sibiu, România. Publicul nostru a putut admira aceste bijuterii. Am fost încurajați de toți vizitatorii, să ne continuăm pasiunea și să nu ne oprim la această expoziție. De aceea, am promis, cu siguranță să revenim cu una și mai mare și mai bogată. Ne simțim onorate căci am primit invitația de a expune mica noastră colecție la Parlamentul European la sfârșitul lunii mai.
– Ne poți povesti mai multe despre femeile care s-au implicat alături de tine în organizarea acestei expoziții. Cum le-ai adunat, selectat, contactat. Ai avut și alte colaborări cu ele?
– Pe unele le cunosc din școală, cu altele am făcut cunoștință la alte evenimente organizate în și pentru comunitatea moldovenilor în Belgia. Nu este o selecție, cine dorește este binevenit, atât timp cât are dorința de a coase.
Nadea Neve, am alergat pe aceleași coridoare la școala nr. 56. Dânsa a cusut și coase niște cămăși extraordinare. Ea este experta noastră, cartea cărților, atunci când nu știm cum să facem ceva la Ie. Are la activ cinci cămăși cusute și încă câteva în proces.
Natalia Florea, strașeneanca noastră, pe care o cunosc datorită comunității moldovenilor din Belgia. Este plină de energie și mereu gata să se implice. Are cusute cinci cămăși și altele două în lucru.
Viorica Diaconu este albinuța noastră, tot de la Strășeni. Modestă și liniștită, dar cu o voință de fier. Are la activ cinci cămăși cusute și încă una în lucru.
Cu Victoria Țăranu ne cunoaștem din grupul moldovenilor. Este un membru activ în comunitatea din Belgia. Deși are cumpărată o colecție de cămăși vechi, a început a coase niște cămăși superbe, pe care abia așteptăm să le vedem. Are două cămăși terminate, altele trei în proces.
Pe Doina Pânzari o cunosc de ceva timp, însă la cusut a pornit dupa ce a văzut prima mea cămașă. „Adriana, vreau cămașă ca a ta” și și-a făcut prima cămașa pe măsură. Acum este în proces de căutare care va fi următoarea.
Alina Laptedulce este sora Doinei. Ele au cusut ”cămăși surori”. Alina a fost ghidată de la distanță. A finisat cămașa ei și încă una pentru nepoțică.
Maria Vartolomei este româncuța noastră de la Bistrița. Dânsa mai și cântă și este o mare amatoare a portului popular. Are o colecție de excepție, iar ceea ce a cusut alături de noi ne-a inspirat pe multe.
– Apropo, diaspora moldovenească din Belgia cât de des organizează evenimente la general?
– Suntem relativ activi. Până la pandemie cu diverse ocazii, am organizat întâlniri, concerte, spectacole, prezentări de cărți, proiecții de filme. Să fie pace revenim cu o agenda, idei avem, dorință este, oamenilor le este dor de evenimente.
– Adriana, pe scurt despre tine. De cât timp ești stabilită în Belgia? Și care este activitatea ta/job-ul tău de bază?
– Sunt de 14 ani in Belgia, am făcut economie, marketing. În Belgia mi-am urmat sufletul pereche. La moment îngrijesc de patru flăcăi, care îmi ocupă zilele bine.
– Adriana, îți mulțumim din suflet pentru acest interviu inspirațional. Așteptăm cu mare drag fiecare nou eveniment organizat de voi, acolo la Bruxelles, pentru a-l oglindi în revista noastră, dar mai ales, pentru a inspira cât mai multe femei pentru care ideea de valori și tradiții înseamnă mai mult decât niște cuvinte simple.
Dragi cititoare, dacă doriți să vă delectați cu munca depusă de Adriana Rotaru, o puteți face accesând link-ul https://www.facebook.com/adriana.rotaru.12

Articolele noastre le poți citi în câteva surse media:

⚜️Pe site-ul : www.Ofemeie.com
⚜️Ne poți susține cu o donație aici : https://gofund.me/f1e20379
⚜️ Scrie-ne un mesaj sau înregistrează-te pe link-ul