„Azi, pe 21 februarie 2022 marcăm Ziua Egalității Salariale (Equal Pay Day). Nu este o zi cu roșu în calendar, ci doar o zi ce marchează numărul de zile pe care femeile trebuie să le muncească suplimentar pentru a câștiga o sumă echivalentă cu cea obținută de bărbați în anul precedent. Dacă mai exact: 51 de zile! 19 063 MDL!” sunt cuvintele Doinei Gherman, deputată în Parlamentul Republicii Moldova și Președinta Comisiei politică externă.

„Această diferență salarială are consecințe pe termen lung, pentru că determină inegalități deja la etapa de beneficiere pentru limita de vârstă. Pensia media anuală a unei femei este cu 5872 MDL mai mică decât a unui bărbat. Este o mare nedreptate. Tocmai de aceasta, de pe platforma parlamentară, am înaintat proiectul de lege privind măsurile de transparentizare salarială, prin care angajatorii să achite femeile la egalitate cu bărbații. Este vorba de Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Codul muncii nr.154/2003 – art.9, 421, 128, 130; Legea nr.5/2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați – art.10; ș.a.). Proiectul se află în stadiul de examinare”, a mai adăugat deputata.

Anual, în baza datelor Biroului Național de Statistică privind câștigul salarial al femeilor și al bărbaților, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) determină această zi calendaristică. Conform calculelor, în anul 2022, o femeie trebuie să lucreze până la data de 21 februarie pentru a atinge valoarea câștigului unui bărbat în anul precedent, ceea ce constituie două luni suplimentare de lucru, se arată într-un comunicat publicat de progen.md.

În 2021, diferența de gen în salarii a înregistrat o ușoară scădere față de anul precedent (în termeni procentuali). În pofida acestui fapt, tendința generală este clară: diferențele salariale au crescut constant pe parcursul ultimului deceniu, de la 12,2 % în 2011 la 13,7 % în 2020. Diferențele salariale ar fi și mai mari dacă am lua în calcul și nivelul de salarizare informală care este mult mai mare în rândul bărbaților. În termeni monetari, pierderea financiară anuală a femeilor a atins valoarea de 19 063 de lei în 2021.

În domeniile bine plătite, diferența salarială este și mai impunătoare. Astfel, în domenii precum IT, editare sau finanțe și asigurări decalajul de gen în remunerare atinge cote extrem de mari – 50 % în domeniul activităților de editare, 44 % în sectorul finanțelor, 38 % în sfera IT etc. Diferențele de gen persistă, chiar dacă pe piața muncii sunt mai multe femei cu studii superioare, comparativ cu bărbații. Această inegalitate își poate găsi explicație în faptul că femeile sunt subreprezentate în structurile de top management, regăsindu-se într-o pondere mai mare în funcțiile de execuție, unde salariile sunt mai mici (segregare pe verticală).

Calculele privind diferența salarială în Moldova se realizează în baza salariilor medii ale femeilor și bărbaților (prezentate de către Biroul Național de Statistică), respectiv diferența estimată este o valoare medie. La momentul actual nu sunt disponibile date care ar ilustra exact diferența salarială între femeile și bărbații ce prestează aceeași muncă. Conștientizând limitările calculelor, în 2020 CPD a realizat o analiză econometrică a diferențelor de gen în remunerare cu scopul de a identifica factorii obiectivi ce stau în spatele acestui decalaj. Datele analizei sugerează că salariul bărbaților este în medie cu 25 % mai mare decât al femeilor.

Diferențele în remunerare, pe termen lung, determină inegalități la etapa de beneficiere a pensiei pentru limita de vârstă. Exprimată monetar, pierderea financiară anuală a unei femei pensionare este semnificativă și a constituit în medie 5 872 de lei (suma arată cu cât pensia medie anuală a unei femei a fost mai mică decât a unui bărbat). În zonele urbane, diferențele de gen în pensii ating cote mai înalte. Femeile pensionare din municipiul Chișinău au beneficiat în 2020 de o pensie medie anuală cu 14 000 de lei mai mică decât a bărbaților, fiind de două ori mai mare decât valoarea medie anuală la nivel național. Așadar, inegalitățile salariale se răsfrâng direct asupra volumului pensiei de care vor beneficia femeile și bărbații la etapa de pensionare.

Ce arată datele privind remunerarea egală în întreaga lume?
Remunerarea inegală este o problemă persistentă și universală. În pofida progreselor semnificative în educația femeilor și a ratelor mai mari de participare a femeilor pe piața muncii în multe țări, reducerea diferenței de remunerare între bărbați și femei a fost prea lentă. Cu acest ritm, mai sunt necesari 257 de ani pentru a ajunge la paritatea economică.

Salariul mediu al lucrătoarelor este în general mai mic decât cel al bărbaților în toate țările și pentru toate nivelurile de studii și grupele de vârstă. Femeile care lucrează în industriile dominate de bărbați ar putea câștiga mai mult decât cele angajate în industriile dominate de femei, însă diferența de remunerare între bărbați și femei persistă în toate sectoarele.

Deși estimările diferenței de remunerare între bărbați și femei pot varia foarte mult între regiuni și chiar în interiorul țărilor, țările cu venituri mai mari tind să aibă niveluri de inegalitate salarială mai mici decât țările cu venituri mici și medii. Cu toate acestea, estimările diferenței de remunerare între bărbați și femei subestimează adevărata amploare a problemei, mai ales în țările în curs de dezvoltare.

Care este pasul următor? Măsuri de promovare a remunerării egale
Înlăturarea diferenței de remunerare între bărbați și femei necesită un ansamblu de măsuri care favorizează munca decentă pentru toți. Aceasta include măsuri care promovează formalizarea economiei informale, care plasează lucrătorii informali sub egida unei protecții legale și eficiente și care le permit să-și apere mai bine interesele.

Chidi King, expertă în domeniul remunerării egale, spune că „Una dintre cele mai eficiente și mai rapide modalități de reducere a diferenței de remunerare între femei și bărbați este asigurarea unor salarii minime suficiente (sau plafoane de salarizare) și a protecției sociale universale”. Întrucât femeile sunt supra-reprezentate în locuri de muncă mai puțin remunerate, salariile minime suficiente și protecția socială le-ar aduce beneficii semnificative.

Sursa info: diez.md,; moldova.unwomen.org