Astăzi este o zi importantă pentru toți cei de acasă, dar și pentru întreaga diasporă, pentru că noi, la rândul nostru, suntem mereu cu gândul și sufletul acasă. Astăzi, oraşul Chişinău împlineşte 585 de ani: 585 de toamne, ierni, primăveri și veri. Totodată, astăzi, mai multe localități din țară prăznuiesc hramul.

De asemenea, astăzi, creștinii ortodocși prăznuiesc Acoperământul Maicii Domnului, o sărbătoare ce datează din timpul domniei împăratului Leon cel Înţelept (886-911), potrivit sinaxarelor. A fost instituită în amintirea unei minuni întâmplate în biserica Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol.

Scurt istoric:

„Chişinăul este atestat documentar prima dată la 1436 în calitate de localitate, aşezată pe malurile râului Bâc. Dar acest loc a fost populat din timpuri străvechi. Arheologii au descoperit aici aşezări umane, care datează încă din epoca de piatră. În evul mediu satul Chişinău era dens populat. În secolele  XV-XVII, în vecinătatea Chişinăului se atestă mai multe localităţi : Buiucani, Hrusca, Vovinţeni, Visterniceni, Gheţioani, Munceşti, Schinoasa, care treptat, pe parcursul sec. 19 au devenit suburbii ale Chişinăului.

În 1641 Chişinăul devine moşie mănăstirească, când Vasile Lupu, domnul Ţării Moldovei, trece moşia Chişinău în stăpânirea Mănăstirii Sfânta Vineri din Iaşi. Chişinăul a rămas în proprietatea acestei mănăstiri până în secolul 19. În perioada când Chişinăul se afla în stăpânirea mănăstirii ieşene se constată o creştere evidentă a populaţiei. Pe lângă ţărani aici se stabilesc meşteşugari, negustori. Chişinăul devenea un mic târg, un centru comercial nu prea mare, adică un orăşel, pentru că localnicii erau numiţi târgoveţi  într-un document din 1666.

Treptat, Chişinăul devine un important centru comercial, în care se consolidează comerţul permanet, de iarmaroc. Apar cârciumele şi dughenele, creşte şi se diversifică asortimentul mărfurilor negustorilor locali.

Locuitorii au trăit şi timpuri mai grele. Chişinăul a fost devastat de turci şi tătari în mai multe rânduri. Războaiele ruso-turceşti din sec 18 şi 19 au provocat multe daune şi au ruinat oraşul.

Chişinăul şi-a schimbat mult aspectul general în anii 50-70 ai sceolului al XIX-lea, când l-a avut ca arhitect al oraşului pe Alexandr Bernardazzi. El a proiectat unele străzi şi cartiere, a participat la proiectarea şi construirea apeductului din Chişinău, precum şi cele mai importante clădiri.

Oraşul îşi recapătă aspectul românesc după proclamarea Unirii cu România în 1918. Aici sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre. Încep să funcţioneze un şir de întreprinderi ale industriei alimentare: prima moară mecanizată, fabrica de pâine, fabrica de mezeluri, fabrica de cvas şi limonadă, fabrica de bomboane, fabrici de încălţăminte, tricotaje, fabrica de blănuri, sunt organizate expoziţii de mărfuri industriale şi maşini agricole.”

Astăzi, avem cu ce ne mândri: un oraș mare, frumos, cu oameni la fel de frumoși. Astăzi avem un loc sigur, care ne primește pe toți, indiferent din ce colț de lume venim.

Pentru a celebra Ziua Orașului, primăria a organziat o serie de evenimente: