Subiectul despre „Violența împotriva femeilor” a fost unul căruia i-am acordat dintotdeauna un interes aparte. Și azi voi vorbi din nou. Pentru că e ceva ce nu poate fi tolerat. Sub nici o formă. Și dacă cu fiecare postare sau articol, cel puțin o femeie „se trezește” și face primul pas către propria libertate, sunt gata să scriu despre asta zilnic…

Efortul de a reduce violența împotriva femeilor în trecut era un subiect lipsit de controverse. Dar de mai bine de un deceniu a devenit reprezentativ și constituie o luptă pentru foarte multe țări dezvoltate. Dragă femeie, ține mine! E un mare avantaj că trăiești în aceste timpuri și nu ești nevoită să împărtășești soarta femeilor de atunci.

Inițial, elaborarea unui document de 25 de pagini menit să reducă violența împotriva femeilor din toată Europa a fost un eveniment care nu a stârnit mare vâlvă. Ani mai târziu inițiativa cunoscută sub denumirea de „Convenția de la Istanbul” a devenit, în mod neașteptat, un motiv de conflict cultural de mare amploare între estul și vestul Europei.

Pe rând, țările din Europa de Est au renunțat la Convenția de la Istanbul, susținând că aceasta le va eroda versiunea „valorilor familiale”. Turcia, cea care a găzduit convenția în urma căreia a fost elaborat documentul, s-a retras. Polonia a pus la îndoială importanța acordului, fiind nemulțumită de utilizarea cuvântului „gen” în documentul Convenției.
Alte țări europene, precum Ungaria, Bulgaria și Republica Cehă, l-au semnat, dar n-au transpus dispozițiile în lege. Mai multe state semnatare, printre care Ungaria și Slovacia n-au ratificat Convenția.

Moldova, sau mai exact ONG-urile moldovenești, au dus o luptă aprigă, din care n-au ieșit învingătoare. Motivul? Mai multe! O societate plină de stereotipuri și lipsa maturității clasei politice capabilă să voteze rectificarea.

Obiectivul Europei era lupta contra violenței domestice, iar Convenția reflectă în totalitate aceste valori și chiar dacă încă multe țări priveau printre degete această rectificare. Totuși Uniunea Europeană a continuat cu planuri alternative pentru a evita retragerea altor state din componența convenției, în speranța că aceasta va putea fi curând ratificată la nivel de Uniune.

Comisia Europeană a anunțat recent că va lansa o nouă propunere legislativă pentru „combaterea violenței de gen” . Ulterior, e posibil ca UE să poată adopta noul text cu caracter juridic obligatoriu prin majoritate calificată, evitând necesitatea aprobării unanime.

Așadar, viața femeilor este pusă în pericol, ne avertizează liderii și apărătorii drepturilor femeilor în UE. Această divizare și refuzul statelor membre de a ratifica Convenția de la Istanbul, devine o preocupare majoră pentru instituțiile UE și ridică întrebări cu privire la capacitatea continentului de a oferi protecție eficientă împotriva violenței bazate pe gen. Mai mult, se intensifică divergențele dintre forțele progresiste și cele conservatoare europene.

Convenția, care a intrat în vigoare la 1 august 2014, a fost semnată inițial de cele 45 de țări membre ale Consiliului Europei. Prima țară care a semnat Convenția a fost Turcia, căreia i s-au alăturat ulterior alte 21 de state membre. În 2017, UE a semnat documentul și a început să lucreze pentru ratificarea acestuia. În total, 34 de țări din UE și din afara UE au ratificat Convenția. Documentul trebuie să ofere blocului și altor semnatari din afara UE standarde obligatorii din punct de vedere juridic pentru a „proteja femeile împotriva tuturor formelor de violență”, inclusiv hărțuirea sexuală, urmărirea în scopul hărțuirii și căsătoria forțată.

Dragă femeie, această convenție a fost semnată ca tu să nu mai tolerezi violența! De ce încă o faci?

Cu drag, Viorica Țîmbalari, fondatoarea revistei online „O femeie din Paris” și a platformei pentru femei ,,Linia Roșie”.

Dacă ai nevoie de ajutor, fiind victima violenței domestice, ne poți contacta în fiecare zi de LUNI, ora 9:00 -12:00 și în cazuri de urgență la orice oră la numărul de telefon  06 33 16 62 10, sau pe adresa de email stopviolenta.franta@gmail.com